Tehnica vopsirii in camp electrostatic

Pulberea se depoziteaza intr-un container aflat langa cabina de vopsire. Apoi trece prin pistolul electrostatic, care la emisie incarca particulele determinand astfel depunerea pe piesa. Polimerizarea si intarirea sunt procese ce au loc ulterior intr-un cuptor. Pulberea care nu se depoziteaza pe piesa de lucru este colectata si reutilizata.

Alimentarea instalatiei cu vopsea pulbere

In practica se folosesc trei metode de a transporta pulberea din containerul rezervor pana la pistol, toate trei folosind aerul ca mijloc de transport.

Principiul de baza este ca alimentarea cu pulbere sa fie controlata astfel incat sa curga catre pulverizator constant, nu cu fluctuatii.  De obicei controlul independent al  pulberii si al volumului de aer asigura transportarea cantitatii potrivite de vopsea.

Majoritatea containerelor sunt asemanatoare ca design constructiv – la baza au forma de con. Orificiul de iesire pentru pulbere variaza in diametru in functie de metoda folosita de tranzit a pulberii.

In sistemul de alimentare cu surub melcat, pulberea este alimentata in mod rasucit din container printr-un curent de aer prin care este preluata si transportata la pistol.  Aceasta metoda de alimentare poate fi ajustata fin pentru a reda un flux de pulbere constant. Aceasta tehinica o depaseste pe cea prin suflare care poate fi experimentata cu alte forme de alimentare cu pulbere din pistol atunci cand pulverizarea reincepe dupa o perioada de oprire.

La fel ca si in celelalte metode, difuzorul de aer este activat doar cand este pornit mecanismul de declansare al pistolului.  De asemenea, o valva aditionala pentru controlul aerului  serveste la crearea de vibratii pentru cuva de pulbere pentru a elimina orice tendinta a pulberii de a se aduna in centru devenind insuficienta, sau de a nu ajunge in difuzorul de aer.

In a treia tehnica, pulberea dintr-un container cu baza plata poate fi fluidizata si transmisa la pulverizator prin folosirea unui vacuum creat.

Alimentare de inalta tensiune

Generatorul de inalta tensiune, de obicei este setat sa furnizeze tensiune variabila intre 30 si 100 kV, este in general situate foarte aproape de containerul de aprovizionare cu pulbere si echipamentul de pulverizare. Manerul pulverizatorului ar trebui sa aiba o suprafata de cel putin 20cm² de metal sau orice alt material de rezistivitate joasa care este conectat la terminalul de impamantare. Cablul de inalta tensiune ar trebui sa includa un ecran metalic cu impamantare protejat de un strat isolator.

Pistolul de pulverizare

O gama de pulverizatoare, atat manuale cat si automate, este de regula oferita de  producatori. Culoarul intern de alimentare cu pulbere ar trebui sa fie cat mai drept si mai fin posibil. Orice neregula sau denivelare din culoar ar putea duce la adunarea pulberii si formarea de blocaje care ar duce la ‘tuse’ sau ‘balbaieli’ ale pulberii la emisie.

De obicei, modelele de pulverizare pot fi ajustate din difuzor pentru a genera o forma de evantai, con sau tija. Intinderea si diametrul ventilatorului de pulbere pot fi ajustate pentru a se potrivi cu pies ape care se lucreaza.

Avantaje

1. Pot fi acoperite articole cu forme dificile
2. Grosimea de film de 35 pana la  125µ poate fi obtinuta printr-o singura aplicare
3. Operarea automata poate fi instalata pentru rate de productie ridicate
4. Pot fi introduce schimburile de culoare
5. Nu este necesara preincalzirea piesei de lucru
6. Pot fi acopetite suprafetele subtiri (ex foite de metal)

Dezavantaje

1. Costul aplicarii este mai mare decat cel al stratului fluid
2. Rata de invelire este mai inceata decat cea cu vopsea lichida

O linie electrostatica tipica de acoperire cuprinde:

• Un container de pulbere.
• O sursa de aer compresat cu umiditate controlata care transport pulberea de la container la pulverizator
• Un generator de inalta tensiune (de obicei 30-100kV).
• Pulverizatoare de aplicare a pulberii care ar putea fi:
  • • Operate manual
    • Automate, fie statice, cu piston sau cu balans
• Un rezervor proiectat special pentru a permite excesului de pulbere sa fie transmis in mod constant de catre un curent de aer catre unitatea de recuperare.
• Unitatea de recuperare ar putea cuprinde:
  • • O unitate ciclon
    • Filtre cu sac sau rama
    • sau    – o combinatie dintre cele doua.
• O valva rotativa sau o unitate cu sita pentru a indeparta contaminantii din pulberea recuperata inainte ca aceasta sa se inoarca in container.
• Un mecanism de impamantare
• Un cuptor de purificare ce in mod normal functioneaza la temperature de 160-200^oC.

Exista mai multe tipuri de difuzoare disponibile, care ar putea fi sub forma de con, fie concav sau convex, si cu un singur sau mai multe iesiri. Difuzoarele ar putea fi echipate cu un invelis de aer care controleaza si directioneaza pulberea incarcata catre piesele de lucru.

Majoritate pulverizatoarelor sunt proiectate in asa fel incat sa permita un ritm inalt de transferare de pulbere. Cu toate acestea, cu cat rata de transferare este mai mare, cu atat scade eficienta depunerii si creste cantitatea de pudra suprapulverizata care este recolectata.

Pulverizatoarele de pulbere pot fi in mod normal setate sa asigure un transfer de pulbere care sa se potriveasca in anumite circumstante. La nivelul cel mai de jos al ratei de transfer, fluxul de pulbere poate fi  de la 100-200g/min (aproximativ 6-12kg/h), si la nivelul cel mai inalt, fluxul poate fi la o rata de 500-600g/min (aproximativ 30-36kg/h).  La 14kg/h, presupunand o eficacitate de depunere de 60 % din pulberea evacuata din pulverizator, intr-un strat de 50µ, suprafata acoperita poate fi de 1.74m² per minut.

In modul automat, pulverizatoarele pot fi:

• Tinute intr-o pozitie fixa dar ajustabile in mod individual pentru a directiona pulberea catre piesa de
• Montate pe pistoane mecanice care pot fi pe una sau pe ambele parti ale cabinei de pulverizare, si poate contine unul sau mai multe pulverizatoare pe fiecare piston.
• Pivotate sa traverseze in mod continuu un arc prezent/prestabilit (ex. ‘pulverizatoare cu balans’).

Acoperirea manuala este recomandata atunci cand:

• Piesele de lucru au forme complexe.
• Piesele de lucru au zone semi-inchise.
• Piesele de lucrui au o ratie de intindere/adancime nefavorabila
• Suprafata totala ce necesita acoperire este atat de mica incat un singur operator de pulverizare poate face fata in mod adecvat.

Acoperirea automata este recomandata atunci cand:

• Piesele de lucru au suprafata simpla si plana.
• Suprafata totla ce trebuie acoperita intr-un anumit interval este mare.

In unele instalatii automate de pulverizare electrostatica se aplica aceleasi principia de baza ca cele subliniate anterior.  Cu toate acestea, pulverizatoarele sunt pozitionate ca sa se miste intr-un mod predeterminat si sunt oprite si pornite automat in functie de nevoie.  Aceasta miscare sau viteza oscilanta ar trebui sa fie cat mai inceata, probabil intre  20 & 35m/minut  si consisntenta cu celelalte conditii care se aplica. De obicei este bine ca pe o linie automata sa fie disponibil si un pulverizator manual. Acesta poate fi folosit pentru a acoperi suprafete dificil de pulverizat, de ex suprafete incastrate anainte de acoperirea automata.  Este recomandat sa se incorporeze mai multe pulverizatoare pentru a  putea functiona un transfer redus care imbunatateste eficacitatea transferului si ofera mai multa flexibilitate in ajustarea pulverizatorului si in varietatea de piese de lucru ce pot fi acoperite.